Viata romanilor in capitala Europei

Un oras cu un milion de locuitori este in prezent "polul deciziilor legislative europene", locul unde europenii isi discuta proiectele reale. Datorita institutiilor europene, care absorb aproximativ 50.000 de persoane, alte 50.000 de persone isi desfasoara activitatea in Bruxelles-ul european, reprezentand tari, regiuni sau orase, multinationale sau federatii sectoriale, "presa mare" sau firme de consultanta. 100.000 de mii de persoane care "respira in fiecare zi Europa la centru" si pentru care constructia europeana inseamna mai mult decat ceva institutional.

Sa incercam sa creionam viata expatriatilor care lucreaza in structura europeana, fie ea publica sau privata. Traind in alta parte a Europei este nevoie sa iti gasesti un loc sa locuiesti, iar piata imobiliara a Belgiei este destul de prietenoasa. Multi incep prin a-si inchiria un apartament, dar telul fiecaruia este in a achizitiona o proprietare. Conform statisticilor Ministerului de Finante din Belgia, in anul 2005 pretul mediu pentru o tranzactie imobiliara in Bruxelles a fost de 275.500 euro.

Clima este umeda in Bruxelles, si de aceea cei din tarile mediteraniene sufera enorm, in amintirea teraselor insorite ale Romei sau Madridului. Acesta este si un serios factor pentru care multi spanioli sau italieni nu rezista prea mult in Bruxelles, preferand, dupa "o investitie de 5 ani", o intoarcere in tara de origine.

Pentru expatriat programul de munca incepe in general in jur de orele 9 :00, o pauza de masa intre orele 13 :00 si 14 :00, si continua apoi pana seara dupa orele 18 :00. E un program lung, presarat cu intalniri, prezentari sau lucru individual. Asta doar de luni pana vineri. Sfarsitul de saptamana este dedicat iesirilor, si cum sa nu fi tentat in a calatori cand Parisul este la o ora si 30 minute de mers cu trenul, esti la o ora pana la litoralul Marii Nordului, la doua ore si jumatate de Amsterdam si la doua ore de Koln. Avand in vedere ca salariile sunt bune sau chiar grozave pentru unii, vacantele exotice de o saptamana sunt un adevarat sport in Bruxelles, profitand si de ofertele incredibile de pe piata turistica. Nu mai surprinde pe nimeni cand un coleg a fost saptamana trecuta in Egipt, in Africa de Sud sau chiar in China.

Asa cum este normal cu cat stai mai mult intr-un loc incepi sa te integrezi in acel sistem. Viata ta este legata de sistemul de asigurari, de cel al creditelor bancare, de cel sanitar si bineinteles de cel educational. Ma refer aici in special la oferta educationala pe care o ofera Belgia copiilor de expatriati. Vrei sau nu, trebuie sa inveti cum functioneaza cresele si gradinitele, scolile si liceele din capitala belgiana. Chiar daca numarul non-belgienilor a atins masa critica, sistemul educational nu are prea mari oferte si fie mergi pe educatie flamanda, fie alegi calea francofona. Desigur liceul are si oferte in limba engleza, dar preturile si rezervarile cu ani de zile in avans te fac sa te gandesti de doua ori.

O senzatie interesanta o traiesti cu prilejul alegerilor locale din Belgia, cele mai recente derulandu-se pe 8 octombrie 2006, cand, asa cum este normal, ca cetatean al orasului respectiv, esti invitat sa ii alegi pe cei care conduc comunicatea respectiva. Si in plus votul este obligatoriu in Belgia …

Ne vom intreba, probabil, ce va aduce nou aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Multi suntem tentati sa credem ca, avand in vedere ca limba romana este limba oficiala a UE, vom putea interactiona cu autoritatile din Bruxelles in limba romana. Sa nu ne facem iluzii, locul unde traim este Belgia, iar autoritatile belgiene ne vor asculta daca vorbim franceza sau, eventual, olandeza. Normal, in incinta Bruxelles-ului european lucrurile se schimba, aici limba engleza face legea, dar esti liber sa interactionezi in germana, italiana, spaniola, sau chiar romana daca te poti face inteles.

Surprinde, dar romani integrati in Bruxelles-ul european au fost chiar si inainte de Revolutia din decembrie 1989. Unii lucreaza pentru presa europeana (European Voice, BBC, Deutsche Welle, EurActiv sau Radio France) sau presa romaneasca (TVR, Radio Romania Actualitati), altii in firmele de consultanta pe probleme europene sau in secretariatele generale ale federatiilor europene prezente in Bruxelles. Inca din 2003 o parte dintre acesti romani care lucreaza in afacerile europene s-au grupat in Clubul “Romania-UE” Bruxelles. Ei isi propun sa contribuie la eforturile de integrare a Romaniei in UE, dorindu-se un element de opinie obiectiv si independent in ceea ce priveste relatiile dintre Romania si UE.

Doar in ultimele 12 luni numarul de romani din Bruxelles-ul european s-a dublat: au aparut 35 de observatori romani in Parlamentul European; fiecare partid politic din Romania are un birou administrativ in Parlamantul European;  Consiliile Judetene din Romania au un birou in inima Bruxelles-ului; Camera de Comert si Industrie a Romaniei are si ea un birou la Bruxelles; din primavara lui 2006 avem si Oficiul Roman pentru Stiinta si Tehnologie pe langa Uniunea Europeana. Acestea sunt doar entitatile foarte vizibile. Pe langa acestea exista o mare de consultanti romani, tineri, care activeaza in secretariatele europene sectoriale sau in birourile de afaceri europene ale multinationalelor.

Se estimeaza ca marea masa de specialisti romani va sosi insa dupa 1 ianuarie 2007, cand aderarea Romanilla la UE va crea numeroase posturi in administratia europeana si implicit in sectorul privat.

EurActiv.com, Bruxelles

Sursa: euROpeanul