EurMonitor Guvernare: Alegerile au fost fatale unor legi esentiale

Responsabilii cu elaborarea si adoptarea legilor tarii, nu stiu foarte bine ce a trecut prin mana lor si nici ce au lasat in urma.

Luni, 22 noiembrie 2004. Camera Deputatilor. 77 de proiecte aflate pe ordinea de zi, absolut necesar sa fie votate inainte de alegerea noului Parlament. Dintre acestea, 35 au fost aprobate. Rapiditatea cu care au "trecut", dupa ce o parte dintre ele zacusera multa vreme prin sertare, a provocat reactii dure chiar din partea unor parlamentari. "Daca-i intrebi pe cei care au votat acolo, nici nu stiu ce au votat. A fost cazul mai multor proiecte, dar niciodata nu au fost de valoare atat de mare", spune Dan Radu Rusanu, presedintele Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare din Camera Deputatilor. De asemenea, el spune ca, din cauza campaniei electorale in care era implicat, nu cunoaste continutul proiectelor de lege respective, insa acuza metoda folosita pentru aprobarea acestora. "Senatul n-a participat deloc, fiind deja in campanie electorala, iar PSD-ul si-a chemat toti deputatii din teritoriu pentru a vota", spune Rusanu. Este vorba despre legile pentru finalizarea privatizarilor celor mai importante societati vandute in acest an. Pe de alta parte, foarte multe legi esentiale aderarii la Uniunea Europeana au ramas pe dinafara, parlamentarii neavand timp sa se ocupe de ele. Este cazul Legii falimentului, al Legii referitoare la recunoasterea si protejarea denumirilor de origine pentru vinuri si bauturi spirtoase sau al Legii privind regimul sanctiunilor aplicate de Uniunea Europeana si asa mai departe. Parlamentarilor nu li se va retine din salariu contravaloarea acestor scapari, pentru ca mandatul lor nu este bine definit. In plus, asa cum explica Nicolae Idu, presedintele Institutului European din Romania, incheierea negocierilor cu UE nu depinde in intregime de adoptarea unor legi. "Daca exista semnale ca nu sunt dificultati in aprobarea acestor legi, negocierile se pot incheia si fara ele", spune Idu. In acelasi timp, Delegatia Comisiei Europene din Romania transmite ca, oricum, "un cadru legislativ 100% armonizat nu ajuta, daca structurile necesare aplicarii lui sunt slab dezvoltate". Un minim de efort era totusi necesar. Potrivit unui raport efectuat chiar de catre Departamentul pentru Activitati Parlamentare al Camerei Deputatilor, pana la 15 noiembrie, din 59 de "legi ale integrarii", cate ar fi trebuit adoptate, 40 nu erau promulgate sau in procedura de promulgare. Nici nu stim ce este mai rau: sa nu fie votate deloc sau sa fie votate prost? Una din sedintele recente s-a incheiat inaintea votului final, din lipsa intrunirii cvorumului. In alte sedinte s-a votat chiar si fara cvorum. "Mai mult de 50% din legile adoptate pana in prezent de Parlament sunt ilegale, pentru ca la aprobarea lor nu era intrunit cvorumul. Imi pare rau, dar acest lucru nu poate fi calificat decat drept furt, in orice limba am vorbi", declara Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o societate deschisa. Din pacate, foarte multe legi au fost finalizate intr-o forma care nemultumeste societatea civila si mediul de afaceri. De multe ori, textul final al actului normativ era de nerecunoscut chiar si pentru initiatorul acestuia.

Ne integram si fara legile integrarii?
Mai mult de jumatate din legile importante pentru procesul de integrare nu au fost inca adoptate
Finalizarea, macar de forma, a legislatiei necesare armonizarii cu cerintele UE nu si-a respectat termenele. Multe alte acte normative "de bun-simt" pentru incheierea negocierilor au diferite probleme.
LEGEA SALARIZaRII FUNCTIONARILOR
- Desi a beneficiat de fonduri comunitare, proiectul s-a pierdut in valtoarea discutiilor.
- Efecte: cozile la ghisee si dezinteresul functionarilor publici pot fi consecintele unei slabe salarizari.Un studiu realizat de Institutul de Politici Publice arata ca majoritatea functionarilor publici considera salarizarea problema numarul unu a reformei in administratie. In plus, standardele de armonizare cu UE indica si ele importanta adoptarii acestei legi.

LEGEA FALIMENTULUI
- Iesirea de pe piata este reglementata, in prezent, de o ordonanta de urgenta, care modifica prevederile Legii nr. 64 privind falimentul. Ordonanta nu a trecut de Parlament.
- Efecte: iesirea de pe piata este greoaie, prevederile legale nu sunt armonizate cu reglementarile europene, iar discutiile privind capitolul Concurenta risca sa fie ingreunate. Pe diferite canale, reprezentantii Uniunii Europene, au avertizat autoritatile de la Bucuresti ca termenele stabilite pentru iesirea de pe piata sunt prea mari si trebuie urgentata crearea de instante specializate. Din cateva mii de dosare depuse, instantele au judecat doar cateva sute. La Parlament, ordonanta ar fi trebuit sa primeasca dispozitii noi, in acord cu ceea ce spun normele UE.

LEGEA INSTANTELOR SI PARCHETELOR MILITARE
- Proiectul legii nu a trecut de Parlament, figurand ca fiind in dezbatere la comisii.
- Efecte: reforma justitiei este incompleta, proiectul noii legi fiind de natura sa asigure reformarea justitiei militare. Proiectul prevede, in principal, desfiintarea parchetelor militare, care functioneaza in localitati unde nu exista astfel de instante. Mai trebuie adaugat si faptul ca proiectul este contestat, pentru ca mentine principiul dublei subordonari - catre Ministerul Justitiei si Ministerul Apararii, ceea ce afecteaza independenta magistratilor militari.

LEGEA PRIVIND STATUTUL MAGISTRATILOR
- Proiectul a fost adoptat la presiunea forurilor europene si a fost insuficient analizat.
- Efecte: exista riscul ca politicul sa interactioneze cu puterea judecatoreasca. "Constitutia revizuita instituie posibilitatea angajarii raspunderii materiale a judecatorilor pentru erori judiciare, ceea ce este de natura sa creasca vulnerabilitatea judecatorilor in raport cu politicul", spune analistul Valerian Stan.

"PACHETUL ANTICORUPTIE"
- Un set de sase legi care reglementeaza functionarea institutiilor publice si controlul averilor demnitarilor. Cele mai importante doua acte normative nu au fost inca adoptate, iar unele dintre cele adoptate sunt contestate de societatea civila.
- Efecte: plasarea Romaniei pe ultimele locuri la indicele coruptiei, pierderea credibilitatii institutiilor decizionale, imagine deficitara pe plan extern. "Modificarea celei mai importante legi, Legea nr. 161, n-a trecut de Comisa juridica. Propunerea cea mai importanta se refera la infiintarea unei institutii speciale care sa controleze averile demnitarilor", spune Victor Alistar, Transparency International Romania. Apoi, o mare pierdere este faptul ca nu s-a infiintat Consilul National de Integritate, "care reprezinta, practic, infrastructura pentru aplicarea "pachetului anticoruptie", adauga Alistar. Totodata, Renate Weber, presedintele Fundatiei pentru o societate deschisa, contesta si modul in care au fost adoptate reglementarile referitoare la avertizori. "Dupa mine, este o pacaleala a ceea ce inseamna cooperare intre guvern si societatea civila. Legea nu-i protejeaza decat pe avertizorii care nu lucreaza in institutuiile publice", spune ea.

Pierderi importante pentru mediul privat
Multe legi importante nu au fost adoptate la timp sau au "trecut" intr-o forma contestata intens
Nici un domeniu nu a scapat fara sa se confrunte cu probleme in "disputa" cu Legislativul. Miza neadoptarii sau adoptarii deficitare a unor acte normative este de milioane de euro.

LEGEA MICROFINANTaRII
- Reglementeaza statutul si functionarea institutiilor de microcreditare. Nu a trecut inca de Guvern.
- Efecte: daca se adopta pana la sfarsitul anului, 20.000 de intreprinzatori ar fi putut sa-si deduca din impozitul pe profit, integral, dobanda la credite. Suma totala ce nu se mai intoarce la acestia se ridica la circa opt milioane de dolari. Micii intreprinzatori care au solicitat credite anul acesta au pierdut posibilitatea sa-si deduca din impozit, in medie, 400 de dolari, in anul 2004.

LEGEA TINERETULUI
- Stabileste diferite facilitati pentru tineri si conditiile de finantare ale organizatiilor de tineret. Adoptata numai de Camera Deputatilor.
- Efecte: nefinalizarea in 2004 cauzeaza pierderea, pe anul 2005, a procentajului de 0,2% din PIB, cat s-a obtinut pentru proiectele organizatiilor de tineret. Suma este de 20 de ori mai mare decat in prezent. "Mai exista si alte prevederi importante care ne-ar fi putut ajuta anul viitor", spune Iulian Dascalu, presedintele Consiliului Tineretului din Romania, initiatorul principal al legii.

PRIVATIZaRILE
- Adoptate in ultima sedinta a Camerei Deputatilor: proiectele de lege pentru privatizarea societatilor Petrom SA, Distrigaz-Nord SA, Distrigaz-Sud SA, Electrica Dobrogea SA, Electrica Banat SA, Terpo SA Iasi, Roman SA.
- Efecte: probleme care vor aparea din cauza "procedurii de votare neregulamentare". Dan Radu Rusanu, presedintele Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare din Camera spune ca "este inadmisibil faptul ca in 35 de minute s-au votat proiecte de privatizare de doua miliarde de euro. S-au dezbatut, practic, "pe picior".

LEGEA PARTIDELOR POLITICE + LEGEA ELECTORALA
- Prima reglementeaza infiintarea si statutul partidelor politice, a doua, procedurile electorale. Adoptate, cu obiectii din partea societatii civile.
- Efecte: 1. limitarea posibilitatii de infiintare a unor partide; 2. subordonarea politica si financiara a "autoritatii electorale". "Numarul de minimum 25.000 de membri fondatori este enorm pentru a infiinta un partid. Practic, cetatenii nu se mai pot asocia, daca doresc", spune Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei pro-Democratia. De asemenea, acesta considera ca "autoritatea electorala" infiintata prin lege nu este firsc sa depinda de Guvern".

LEGEA LEASINGULUI
- Desi asteptata de piata, Legea leasingului nu a ajuns la Parlament.
- Efecte: bunurile continua sa nu fie protejate in caz de faliment. Noua lege ar aduce si modificari favorabile - a se vedea protectia in caz de faliment, dar si modificari defavorabile, atat pentru societatile de leasing, cat si pentru utilizatori. Una dintre masurile din proiectul de Lege care a provocat multe controverse e cea referitoare la majorarea accizei.

Sursa: Capital

========================

8 intrebari pentru BEC

Asociatia Pro Democratia a solicitat, ieri, clarificari suplimentare din partea BEC si a Institutului de Statistica legate de fraudele reclamate de Alianta PNL-PD. Iata intrebarile formulate de APD:

1. De ce BEC nu a anuntat public corecturile realizate in privinta diferentelor dintre prezenta la urne si numarul de voturi valabil exprimate?
2. De ce nu a explicat publicului si nu a postat pe un site un comunicat in care sa explice diferenta care a facut obiectul suspiciunilor?
3. Cum se explica succesiunea de raspunsuri: 160.000 de cetateni au plecat cu buletinele de vot; voturile pentru Camera Deputatilor, Senat si Presedinte sint inregistrate separat si, de aici, si o posibila eroare; in unele sectii a fost inregistrat acelasi numar atit la rubrica 1 (alegatorii de pe lista electorala permanenta si listele speciale de tip 1), cit si la rubrica 2 (numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne)?
4. Cine a constatat erorile, cind si cum a informat BEC si in ce sedinta au aflat membrii institutiei despre aceasta situatie? Cine a dispus realizarea corecturilor (eventual o copie a acestei dispozitii drept dovada)?
5. Cine sint reprezentantii birourilor electorale din circumscriptiile judetene cu care s-a luat legatura (numele si functia, modul si ora informarii lor)?
6. Cum au fost convocati presedintii birourilor sectiilor de votare si loctiitorii acestora pentru corectura? Care sint actele prin care s-au facut convocarile. Care sint sectiile de votare (cu numar si nume al presedintelui si loctiitorului de birou) la care au fost facute corecturi? Unde sint declaratiile care sa ateste ca presedintii sectiilor de votare au recunoscut erorile din procesele verbale?
7. Cum se explica faptul ca programul pentru prelucrarea datelor nu a invalidat procesele verbale cu erori?
8. Care a fost numarul si proportia alegatorilor inscrisi in listele speciale de tip 1 si cele ale alegatorilor inscrisi in listele speciale de tip 2?

Sursa: Cotidianul

=========================

753 de alegatori au votat de mai multe ori

Alianta PNL-PD a pus la dispozitia presei, la sediul de campanie, toate probele pe care a reusit sa le stringa in cele trei zile de dupa alegeri pentru a dovedi frauda. Dupa ce au comparat listele suplimentare cu cele permanente, reprezentantii Aliantei au descoperit numai la Bucuresti, Vrancea si Teleorman, 753 de persoane care au votat de mai multe ori. In plus, Alianta a gasit cel putin 10 procese-verbale care au fost completate cu grave erori la rubrica "voturi nule". Pentru ca, in ultimele zile, toate canalele mediatice au fost blocate pentru transmiterea mesajului de fraudare a alegerilor, iar Traian Basescu a fost atacat fara menajamente de analisti si ziaristi, Alianta a decis ieri sa nu mai iasa in public, ci sa depuna la sediul de campanie toate documentele prin care probeaza acuzatiile de fraudare.

In cele 10 procese-verbale, la rubrica numarului de voturi nule lipsesc cifrele corecte. In procesul-verbal de la o sectie din Bucuresti (circumscriptia electorala 42, Calea Serban Voda) prezenta la urne este de 817 persoane. Mai jos, pe acelasi proces-verbal, este trecut numarul voturilor valabil exprimate, adica buletinele de vot valabile. La rubrica voturi nule, surpriza, nu este scris nimic. Or, ele ar fi trebuit, teoretic, sa existe, intrucit intre voturile exprimate si cele valabile este o diferenta de 9 voturi. Acestea ar fi trebuit sa fie voturi anulate, dar nu sint mentionate. "Aceste procese-verbale au fost scanate de Birourile Electorale exact asa cum au venit de la sectii. Calculatorul nu face scaderea, ci inregistreaza informatia de la fiecare rubrica, asa cum este ea scrisa. Acest lucru probeaza intocmirea gresita a proceselor-verbale si transferarea voturilor nule in voturi valabile pentru un candidat sau altul", a precizat Ionut Monu, membru al staff-ului tehnic al Aliantei. Situatia din procesul-verbal amintit mai sus se regaseste si in celelalte noua documente descoperite de Alianta. Astfel, la o alta sectie de votare sint inscrise 2 voturi nule, insa calculul matematic arata ca 817 prezenti la vot minus 810 voturi valabile dau 7 voturi nule. Cea mai grosolana omisiune s-a petrecut insa la procesul-verbal 688 dintr-o sectie de vot din Bucuresti, sectorul 4. Numarul celor care s-au prezentat la vot a fost de 982. Numarul total al voturilor valabil exprimate: 496. Deci restul de 486 de voturi au fost nule. Surpriza! La rubrica voturi nule e trecuta cifra... 16. Si exemplele pot continua. Toate cele 10 procese-verbale gresit intocmite si descoperite de Alianta au fost deja depuse la Biroul Electoral Municipal Bucuresti si s-a cerut renumararea voturilor.

Alianta, aproape gata cu numaratoarea paralela

In mod practic, staff-ul tehnic al Aliantei da cautare in calculator dupa codul numeric personal si apoi solicita listele permanente si suplimentare de la sectiile de vot pentru a proba cu acte scrise persoanele care au votat de mai multe ori. In zilele urmatoare, Alianta va continua aceasta munca de verificare si cu alte judete, a precizat Ionut Monu. Pe linga cele doua actiuni anuntate, Alianta face si numaratoarea paralela, centralizind pina ieri 86% din voturile pe tara. "Mai avem 14%. Nu va pot spune decit ca, pina acum, situatia arata ca Alianta se afla cu 2 procente in urma Uniunii PSD+PUR. Asteptam si restul de buletine de vot si miine (n.r. - azi) va putem spune exact care este scorul Aliantei si al Uniunii dupa calculele noastre", a precizat reprezentantul staff-ului tehnic al Aliantei, Ionut Monu.

Au votat de mai multe ori la aceeasi sectie!

A doua operatiune de verificare a legalitatii votului desfasurata de Alianta in aceste zile este confruntarea listelor permanente cu listele suplimentare pentru a descoperi persoanele care si-au dezlipit timbrul si au votat de mai multe ori. Alianta a intocmit deja un dosar cu 65 de oameni descoperiti, dupa nume si cod numeric personal, ca au votat in mai multe sectii de votare din Teleorman. Iata un exemplu: Ungureanu Sorin voteaza pe listele permanente in comuna Olteni, Sectia de votare 232. Pe o alta lista, de data asta suplimentara, a aceleiasi sectii se regaseste tot Ungureanu Sorin, cu aceleasi date de identitate. Ei bine, situatia se repeta la toate celelalte 64 de persoane, majoritatea votind si pe listele permanente, si pe liste suplimentare, in mod suspect, la exact aceeasi sectie de votare. In acest caz, nici nu a mai fost nevoie ca persoanele sa fie transportate de la o sectie la alta pentru a li se pierde urma, ci au votat fara probleme de mai multe ori la aceeasi sectie. Alianta a strins tot dosarul Teleorman dupa ce a comparat electronic datele din buletin si numele.

Sursa: Evenimentul Zilei