EurMonitor Guvernare: Cum arata viitorul Parlament?

In Senatul proaspat ales sunt 57 de senatori PSD si PUR, 49 din partea PNL si PD, 21 PRM si 10 UDMR.
Rezulta ca in Senat PNL, PD si PRM detin o majoritate de 3 mandate fata de PSD, PUR si UDMR.

In Camera Deputatilor PSD si PUR vor detine 132 de mandate, PNL si PD 112, PRM 48, UDMR 22, iar minoritatile nationale altele decat cea maghiara, 18.

Si in Camera, PNL, PD si PRM vor avea cu 6 deputati mai mult decat PSD, PUR si UDMR, dar cei 18 deputati minoritari voteaza de regula cu guvernul zilei si daca PSD va forma noul guvern va dispune de o majoritate de 12 mandate in Camera Deputatilor si de 9 mandate in Camerele reunite.

Pana acum nu au fost declarate intentii explicite privind formarea unor coalitii, dar faptul ca si PSD si Alianta DA au exclus o alianta cu PRM, iar UDMR a declarat va colabora la guvernare cu cel mai bine reprezentat in Parlament, indica o probabila formula PSD-PUR-UDMR, guvern minoritar, sprijinit de cei 18 deputati ai minoritatilor.

Aceasta coalitie ar fi minoritara in Senat, dar Camera Superioara nu decide decat intr-un numar restrans de domenii legislative, cum ar fi politica externa sau chestiuni de institutii ale statului.

Evident ca multe vor depinde si de cine va fi ales Presedinte al Romaniei. In cazul alegerii lui Adrian Nastase, lucurile se simplifica, deoarece seful statului va avea aceeasi culoare politica cu majoritatea parlamentara.

In cazul unei victorii Traian Basescu, atunci pentru prima oara Romania va cunoaste situatia de coabitare. Practica constitutionala ar presupune numirea unui candidat la functia de Prim MInistru din PSD, dar un Presedinte Basescu nu ar fi teoretic obligat sa desemneze o anumita persoana, de pilda Adrian Nastase sau Mircea Geoana, acesta din urma exclus in mod explicit de candidatul opozitiei, in cazul castigarii alegerilor.

Sursa: BBC

===================

Plangere penala a Aliantei PNL-PD impotriva BEC

BEC e acuzat ca a incalcat legea electorala
Parchetul General a hotarat sa cerceteze plangerea penala depusa de Alianta PNL-PD impotriva Biroului Electoral Central, prin care Alianta acuza BEC de infractiuni la legea electorala si complot.
Joi, procurorul general Ilie Botos declarase presei ca abia dupa epuizarea procedurilor electorale se va putea incepe cercetarea acuzatiilor de frauda.

Parchetul General de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie precizeaza intr-un comunicat de presa ca acuzatiile formulate de Alianta DA impotriva Biroului Electoral Central sunt "deosebit de grave, alaturi de infractiunea prevazuta de legea electorala fiind invocate o serie de infractiuni impotriva sigurantei nationale."

In comunicat se spune ca plangerea a fost repartizata procurorilor de la sectia de urmarire penala si criminalistica si ca acestia "vor solicita autoritatilor competente in materie electorala toate datele si informtiile necesare dolutionarii cu obiectivitate a acestei sesizari".

Sursa: BBC

===================

Hrebenciuc nu a vrut carti de alegator

Stenograma sedintei parlamentare din 4 februarie 2004, obtinuta in exclusivitate de Cotidianul, dovedeste ca PSD, prin vicepresedintele Viorel Hrebenciuc, a impus scoaterea cartilor de alegator din procesul de votare. Membrii Opozitiei au atentionat ca UE a cerut folosirea cartilor de alegator, insa Hrebenciuc a replicat: "In acest moment, am alegeri locale, am Uniunea Europeana, am integrare, am de toate, ma mai apuc acum sa impart si carti de alegator? (...) Am facut Autoritate Electorala Centrala, am facut tot ce ati vrut, da-o-ncolo de treaba! Aveti aceasta obsesie a furtului, care, nu inteleg, de unde va vine? Probabil, numai din faptul ca dumneavoastra ati avut tot timpul talentul acesta, sa furati, ca, altfel, nu-mi explic".

Consensul cvasinational in privinta gravelor probleme generate, la alegerile de duminica, de turismul electoral a generat dispute acerbe pe marginea apartenentei initiativei de renuntare la cartile de alegator. Reprezentantii Uniunii PSD+PUR si ai Aliantei PNL-PD se acuza reciproc si fac trimitere la stenograma discutiilor din Parlament, pe marginea modificarii legii electorale.

Duvaz are amnezie

Disputa a fost declansata, marti, de Bogdan Niculescu-Duvaz, purtatorul de cuvint al PSD, care a intervenit intr-o discutie radiofonica moderata de Emil Hurezeanu, pentru a-l ataca pe liderul Pro Democratia, Cristian Pirvulescu. Duvaz i-a cerut lui Pirvulescu sa nu mai tina partea Opozitiei, intrucit parla-mentarii Aliantei au fost cei care au cerut sa se renunte la cartile de alegator: "Consultati stenograma discutiilor de atunci!", a indemnat Duvaz. Contactat ieri de "Cotidianul", purtatorul de cuvint al PSD a scaldat-o: "E adevarat ca am sustinut acest lucru, insa nu va pot preciza cine anume a afirmat sau cind s-a intimplat exact".

Seres se hlizeste

Tot marti, deputatul liberal Mona Musca a acuzat Uniunea PSD+PUR ca a impus scoaterea cartilor de alegator din procesul electoral 2004. In direct, la Realitatea TV, Dan Nica, fostul ministru al Comunicatiilor, a ramas fara replica. In schimb, citeva ore mai tirziu, la Antena 1, Mona Musca a fost contrata de Codrut Seres, vicepresedinte PUR, care a facut trimitere la stenograme, ca si Bogdan Niculescu-Duvaz. Disputa a ramas, insa, netransata. Culmea, Seres desconsidera acum subiectul. "Nu mai stiu cind au fost discutiile alea. Cred ca prin primavara sau prin vara, sau sa fie la inceputul toamnei... nu mai stiu exact, dar cautati si verificati stenograma", ne-a indemnat el, apoi a izbucnit in ris.

Opozitia nu gaseste amendamentele

Alaturi de Mona Musca, deputatii Ioan Onisei, Titus Gheorghiof si Radu Stroe din partea Aliantei PD-PNL infirma declaratiile parlamentarilor Uniunii, sustinind ca "toata lumea stie ca Alianta a fost tot timpul impotriva deciziei de a nu se mai folosi cartile de alegator".

Deputatul Stroe e foarte categoric: "Deputatii PSD au avut si un pretext, repet, pretext, si anume ca nu ar avea timpul necesar pentru a putea fi repartizate toate cartile, ceea ce ar fi putut duce, in opinia lor, la aminarea alegerilor". Gheorghiof sustine ca, impreuna cu Ioan Onisei, au cerut in doua rinduri, prin amendamente la Legea electorala, sa se tipareasca alte carti de alegator, care sa contina elemente de securizare. "Ambele au fost respinse, pe motiv ca nu se pot tipari astfel de documente", precizeaza Titus Gheorghiof.

"Sedintele nu sunt publice"

Pe site-ul Camerei Deputatilor insa nu figureaza transcrierea sedintelor Comisiei speciale a celor doua camere, in care s-au dezbatut amendamentele la Legea electorala. Ne-am adresat secretariatului Camerei Deputatilor, iar de aici am fost indrumati catre biroul de presa. Ni s-a refuzat accesul la stenograme. Motivul? "Sedintele comisiilor permanente nu sint publice, iar sedintele comisiilor speciale au acelasi statut ca si cele ale comisiilor permanente. Asa stipuleaza Regulamentul Camerei Deputatilor", sustine Horia Pop, seful Biroului de Presa al Camerei Deputatilor.

Cartile de alegator trebuiau folosite inca din 1992

Inca din 1992, Legea electorala prevedea folosirea cartilor de alegator. Potrivit legii, doar cetatenii romani din diaspora aveau dreptul sa voteze fara carte de alegator. Insa, pina in anul 2000, niciodata nu au fost folosite aceste documente. Din 1999 a inceput eliberarea cartilor de alegator prin Ministerul de Interne. La alegerile de acum patru ani au votat pe baza cartii de alegator numai o parte dintre electori, carora li se dadusera documentele impreuna cu noile carti de identitate. In Legea de infiintare a Autoritatii Electorale Permanente, din 2003, se stipuleaza ca acest nou organism va veghea la eliberarea cartilor de alegator. Legea electorala adoptata anul acesta contine si ea un capitol intreg in care este reglementat regimul cartilor de alegator. Numai ca, in finalul actului normativ se precizeaza ca, in acest an, votam pe baza actului de identitate, cartile de alegator urmind a fi utilizate incepind din 2008.

Sursa: Cotidianul

===================

BEC a respins toate contestatiile privind alegerile
 
Biroul Electoral Central a respins si ultimele contestatii ramase nesolutionate.
Se asteapta validarea rezultatelor la alegerile prezidentiale, vineri urmeaza sa se pronunte si Curtea Constitutionala, iar sambata va incepe campania electorala.

Contestatiile respinse cereau renumararea voturilor in diferite circumscriptii electorale sau chiar anularea alegerilor.

E vorba de contestatii depuse de Alianta PNL-PD, de PNTCD sau de Partidul Noua Generatie.

Vicepresedintele Biroului Electoral Central, Victor Camenita a spus ca dupa validarea rezultatelor turului intai la prezidentiale, Curtea Constitutionala ar urma sa se pronunte asupra celor doi candidati clasati primii in turul intai si care vor participa la turul al doilea din 12 decembrie.

Daca sambata decizia de validare va fi publicata in Monitorul Oficial, va putea incepe campania pentru turul al doilea.

Sursa: BBC

===================

Ezitari la Biroul Electoral Central
 
Anunturile facute cu intarziere, multimea de contestatii, greselile semnalate in timpul alegerilor si explicatiile confuze ale reprezentantilor Biroului Electoral Central cu privire la contestatiile primite ridica semne de intrebare asupra modului in care aceasta institutie a aplicat legea.
Alianta PNL-PD depune prima contestatie de anulare a alegerilor acuzand scurgerea unui numar mare de voturi considerate nule, in contul lui Adrian Nastase si Uniunii PSD PUR.

BEC respinge contestatia dupa doua explicatii nefondate, retrase apoi si ofera o a treia explicatie, conform careia presedintii a peste 400 de sectii de votare ar fi confundat numarul total al votantilor de pe liste cu numarul celor care au votat efectiv.

Ordona corectarea listelor dar nu o face in sedinta publica, asa cum cere legea publicata in Monitorul Oficial.

Motiveaza gestul spunand ca oricum greseala nu ar fi afectat rezultatul votului. Afirmatie sustinuta si de Mircea Geoana, desemnat de PSD-PUR candidat la functia de prim-ministru.

Vicepresedintele BEC, Victor Pasca Camenita nu poate explica daca si de ce tabelele corectate au fost sau nu semnate de toti reprezentantii partidelor din circumscriptiile unde s-a constatat aceasta neregula.

Legea spune ca orice document de acest gen trebuie atestat prin semnatura de catre toti membrii biroului respectiv.

BEC accepta unele contestatii depuse de partide in termenul de 48 de ore dar fara probele care sa ateste fraudele semnalate. Legea spune ca lipsa probelor atrage implicit si respingerea contestatiei.

BEC incepe deja distribuirea, la nivelul circumspriptiilor, a mandatelor pentru formatiunile care au depasit pragul electoral, desi, cel putin contestatiile referitoare la asa numitul turism electoral - contestatii care implica peste un milion de alegatori care au votat pe listele speciale - nu au fost rezolvate.

Distribuirea mandatelor ar trebui sa se faca dupa solutionarea contestatiilor si mai ales dupa validarea alegerilor. Lucru care inca nu s-a intamplat.

Performanta reprezentantilor BEC, care se incurca in declaratii confuze este pusa la indoiala chiar de unul dintre reprezantantii partidului de guvernamant, Victor Ponta.

El a declarat public ca ar fi trebuit alesi reprezentanti care sa poata da explicatii coerente presei si opiniei publice.

Cei sapte judecatori de la BEC provin de la Inalta Curte de casatie si justitie.

Sursa: BBC

======================

In diaspora, Basescu a iesit din primul tur

Majoritatea covirsitoare a romanilor din diaspora au votat pentru Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD la parlament, precum si pentru candidatul acesteia la functia de presedinte al Romaniei, Traian Basescu. Astfel, pentru Traian Basescu au votat 21.157 (53,4 la suta) de romani, iar pentru Adrian Nastase numai 9.703 (26,18 la suta). Cert este insa ca, desi in strainatate se afla milioane de romani, numarul celor care au votat a fost foarte mic. Prin "grija" MAE si din cauza prevederilor legale, majoritatea romanilor din diaspora au fost impiedicati sa-si exercite dreptul la vot.

Desi diaspora romaneasca numara, dupa unele date neoficiale, aproximativ 18 milioane de persoane (imposibil de verificat citi au drept de vot, probabil ca mult mai putini - e vorba atit de cei plecati inainte si dupa 1989, cit si de oamenii aflati la lucru in alte tari), la urne s-au prezentat aproximativ 30.000 de cetateni romani. De ce atit de putini? Majoritatea ne-au spus ca nu si-au putut permite sa ajunga la cele citeva sectii de votare organizate de MAE pentru ca distantele dintre localitatile lor de domicilu pina la acestea sint extrem de mari. Problema cea mare, au adaugat acestia, nu au reprezentat-o banii, ci timpul, deoarece multora serviciul nu le permite sa lipseascapentru a merge la vot. Romanii aflati peste hotare au reclamat si indolenta autoritatilor romane, respectiv organizarea defectuoasa, de catre Ministerul Afacerilor Externe, a sectiilor de votare din strainatate.

Ei sustin ca au fost nevoiti sa stea la coada ore in sir pina sa ajunga in fata urnelor sau, mai mult, ca dupa acest tratament" au fost trimisi acasa cu o ora inainte de inchiderea urnelor. Un astfel de caz s-a petrecut la Bruxlles, unde s-a incalcat legea pentru ca diplomatul care i-a trimis pe romani acasa le-a spus acestora ca ora de inchidere a urnelor este ora 21.00 ora Romaniei, adica ora 20.00 in Belgia. Numai ca diplomatul habar nu avea de legea electorala, care precizeaza clar ca orele intre care este deschisa sectia de votare sint cele locale. Cozile uriase formate in sectiile de votare au avut drept cauza numarul insuficient de cabine de vot, de stampile cu inscriptia "VOTAT" si de membri ai Biroului Electoral. Ministerul Afacerilor Externe este institutia care ar fi trebuit, conform legii, sa puna la dispozitie toate acestea. Totodata, foarte putini romani aflati in strainatate au stiut din timp ca pot sa voteze chiar si in situatia in care au pasaportul expirat si ca o puteau face in baza pasaportului consular (titlu de calatorie), care era eliberat pe loc, dupa predarea pasaportului expirat la ambasada. De retinut ca pasaportul consular are o valabilitate redusa si ii foloseste posesorului sa ajunga pina la primul punct de frontiera romanesc.

"Am stat la coada la ambasada"

Intre mesajele primite de la cititori pe Internet, unul dintre alegatorii care votasera la Paris se plingea ca "am stat la coada la ambasada de la 11.30 la 14.00. In sectia de votare erau doar doi membri care se ocupau cu inminarea buletinelor de vot, plus inca unul care supraveghea". Din Toronto, Canda, un alt alegator ne-a scris: "Am stat la coada patru ore pe niste holuri fara aerisire si lumina la Consulatul roman din Toronto, care arata deplorabil. Va mai pot spune ca multi romani au renuntat si plecat acasa, desi venisera de la sute de kilometri, unii si cu copiii. Nu poti astepta patru ore sa iti exerciti un drept cu un copil in brate. Nu erau nici macar scaune pe holurile acelea, nimic".

Canadienii au votat masiv cu Basescu

Romanii din Canada au ales, cu punctaj zdrobitor, Traian Basescu si Alianta D.A. PNL-PD. Fata de alegerile generale din 2000, cele de acum au adus in fata urnelor, in plus, inca 500 de  romani. In cele trei misiuni diplomatice din Canada (Ottawa, Montreal si Toronto) s-au prezentat 2.509 votanti (acum patru ani, prezenta inregistrata a indicat 1.967 votanti). Din pacate, s-a aflat prea tirziu despre dispozitia MAE conform careia se puteau elibera pe loc titluri de calatorie pentru cei cu pasaportul expirat, astfel incit si acestia sa-si exercite dreptul de vot. Numai ca pentru elibererea acestui titlu de calatorie trebuiau aduse doua fotografii, situatie care i-a luat pe nepregatite pe cei mai multi. "Unde sa ma duc eu acum sa fac poze?", se intrebau oamenii. O romanca din Montreal a aflat despre aceasta dispozitie nu din vreun afisaj, ci din discutiile cu "vecinii de la coada". Asa incit s-a asezat la rind la alt ghiseu, dintr-un birou alaturat, pentru a obtine titlul de calatorie. "Noroc ca mi-am lasat rind si la coada cealalta (pentru votare - n.r.), ca la carne pe vremuri, cind mai fugeai si la piine". Vestea buna este ca, in baza titlului de calatorie obtinut acum, se va putea vota si in turul al doilea, pentru alegerea presedintelui Romaniei.

MAE: situatia de la Bruxelles "nu se confirma"

Dupa cum ne-a comunicat purtatorul de cuvint al MAE, Catalin Ionita, pentru turul al doilea va fi suplimentat numarul de persoane din sectiile de votare organizate.

Astfel, potrivit oficialului MAE, in baza hotaririi BEC, pe linga membrii Biroului Electoral, de inscrierea votantilor in listele electorale suplimentare se vor putea ocupa si reprezentantii partidelor si ai organizatiilor neguvernamentale (care pina acum puteau doar sa asiste la procesul electoral, fara sa intervina in vreun fel), precum si alti salariati ai misiunilor diplomatice ori consulare respective.

Catalin Ionita ne-a mai declarat ca situatia de la Bruxelles "nu se confima. La toate misiunile noastre s-a respectat legea". Romanii din Portugalia, Israel, Republica Moldova si Serbia i-au preferat pe Adrian Nastase si Uniunea Nationala PSD+PUR.

Sursa: Evenimantul zilei