EurMonitor Guvernare: PSD-PUR si Adrian Nastase conduc in sondajul CURS

Potrivit unui sondaj curs dat publicitatii luni, Uniunea Nationala PSD-PUR si candidatul acesteia la presedintie, Adrian Nastase, conduc in preferintele electoratului cu 41% si, respectiv, 42%.
Alianta PNL-PD si Traian Basescu sunt plasati pe locul al doilea, cu 34% si, respectiv, 32%.

Sondajul CURS arata ca, daca duminica viitoare ar fi alegeri pentru Parlament, Uniunea Nationala PSD+PUR ar iesi pe primul loc, urmata de Alianta PNL-PD, PRM - 12%; UDMR - 5%; Partidul Noua Generatie - 2%; PN?CD - 2%; Actiunea Populara - 1%; alte partid (sub 1% fiecare) - 3%.

Potrivit sondajului CURS, 30% sunt nehotariti sau nu voteaza la alegerile parlamentare.

La Presedintie, optiunile exprimate stabilesc urmatorul clasament al candidatilor: Adrian Nastase - 42%; Traian Basescu - 32%; Corneliu Vadim Tudor - 13%; Bela Marko - 4%; George Becali - 3%; Marian Petre Milut - 2%; Gheorghe Ciuhandu - 2%; Petre Roman - 1%; altii - 1%.

La alegerile pentru desemnarea presedintelui, 28% nu stiu daca vor vota sau sunt hotarati sa nu voteze.

Sondajul CURS a fost realizat in perioada 12-18 noiembrie, in cadrul programului Exit Poll comandat de Antena 1, pe un esantion de 1.100 de persoane cu drept de vot si are o marja de eroare de +/-3%.

Potrivit precizarii CURS, "procentele nu constituie o predictie a rezultatelor alegerilor generale", acestea depinzand si de "modul in care vor vota nehotaratii, rata participarii la vot si impactul dezbaterilor televizate in ultimele 10 zile de campanie".

Sursa: BBC

===============

Voiculescu il creste pe Nastase

Cu doar o saptamina inaintea alegerilor, institutele de sondare angajate sa faca exit-pol-urile pentru televiziuni indica diferente mari intre PSD si Alianta, respectiv intre Nastase si Basescu, favorabile primilor.

Un sondaj CURS platit de Antena 1 indica o diferenta de sapte procente intre Uniunea PSD+PUR si Alianta DA. Cu toate acestea, directorul CURS, Sebastian Lazaroiu, a mentionat ca "procentele nu constituie o predictie a rezultatelor alegerilor generale", intrucit acestea depind si de "modul in care vor vota nehotaritii, rata participarii la vot si impactul dezbaterilor televizate in ultimele 10 zile de campanie". In sondajul CURS, 30% dintre subiectii intervievati sint nehotariti sau nu vor merge la vot. In plus, a precizat Lazaroiu, sondajul CURS nu a cuantificat impactul scandalului Rafo asupra optiunilor de vot. Ca si un alt sondaj comandat de PSD acumm o saptamina, sondajul CURS mentine aceleasi diferente atit intre principalii trei candidati la Presedintie, cit si intre principalele trei formatiuni politice. Directorul CURS a recunoscut ca exista doar mici diferente fata de sondajul Data Media, dar acestea nu sint relevante, intrucit trendul descendent in care se afla Basescu s-a constatat inca de la inceperea campaniei. In sondajul CURS, Uniunea PSD+PUR ar obtine 41%, Alianta PNL-PD este cotata cu 34%, iar PRM - cu 12%. Nastase ar fi votat de 42% dintre respondentii sondajului CURS, in timp ce pentru Basescu au optat doar 32%, iar pentru Vadim Tudor - 13%. UDMR, cu 5%, este singura formatiune creditata cu sanse de a intra in Parlament. De partea cealalta, in cel mai recent sondaj realizat de CSOP si Gallup pentru PNL-PD, citat de surse din conducerea Aliantei, PNL-PD are 41%, fata 38% pentru PSD+PUR. In schimb, Nastase conduce cu 40%, la doua procente distanta de Basescu. Exista o tendinta de crestere a "DA", sondajul anterior indicind doar doua procente ale Aliantei inaintea PSD+PUR si patru ale lui Basescu in urma lui Nastase. Reprezentantii Aliantei au amintit ca si inainte de locale apareau pe piata sondaje favorabile PSD, infirmate de rezultatele ulterioare. Lansarea sondajelor amintite face parte din "campania murdara", Alianta apreciind ca el ar putea reprezenta un indiciu de frauda, dat fiind ca tot CURS va face, peste nici o saptamina, pentru Antena 1 si sondaje la iesirea de la urne. 

Sursa: Cotidianul

=================

Controversa sondajelor de opinie

Cu doar o saptamina inainte de alegeri, Institutul de sondare a opiniei publice CURS a dat publicitatii un sondaj realizat la comanda postului de televiziune Antena 1 din care reiese ca Uniunea PSD+PUR se afla cu 7 procente in fata Aliantei PNL-PD. In ce priveste candidatii la presedintie, Adrian Nastase are 42%, iar Traian Basescu 32%. Sondajul CURS este aproape identic cu un alt sondaj, de acum o saptamina, facut la comanda PSD de catre Data Media in combinatie cu IRSOP, pentru compania GCS, care se ocupa de campania partidului de guvernamint. In ce priveste scorurile realizate de celelalte partide, sondajul arata ca PRM ar obtine 12%, UDMR - 5%, PNG si PNTCD - 2%, Corneliu Vadim Tudor - 13% si Gheorghe Ciuhandu - 2%. Credibilitatea acestui sondaj comandat de televiziunea condusa de familia lui Dan Voiculescu, candidatul Uniunii PSD+PUR la Senat, este pusa sub semnul intrebarii de unii analisti. Surse demne de incredere spun ca acum o saptamina, la o intilnire cu Delegatia Comisiei Europene, Alin Teodorescu - patronul IMAS, seful cancelariei primului-ministru si candidat pe listele Uniunii PSD+PUR - a distribuit un sondaj in care Alianta se afla cu 3 procente inaintea PSD. In plus, exista alte sondaje, tinute de partide la sertar, care arata o competitie strinsa intre Alianta si Uniune. Lipsa sondajelor in perioada de campanie, cu exceptia celor comandate de PSD, este in totala contradictie cu ceea ce s-a intimplat in alegerile locale. Atunci au aparut cel putin trei sondaje pe saptamina, majoritatea fiind contrazise de rezultatul alegerilor. Sa nu uitam ca Mircea Geoana si PSD erau dati ca favoriti in cursa. Cu doar citeva zile inainte de scrutin a aparut un sondaj CURS, comandat tot de Antena 1, care arata ca Basescu il surclaseaza pe Geoana. Pe vremea aceea insa, PUR nu sarise in barca PSD si se lupta aprig cu baronii locali. Dupa alegeri, cind criticile la adresa institutelor de sondare au luat o neobisnuita amploare, au iesit la iveala sondajele tinute in sertare. Cel mai bun exemplu ar fi cele doua sondaje realizate de IMAS care aratau clar ca Basescu va fi invingator, dar care, comandate fiind de PSD, nu au fost date publicitatii. Alina Mungiu-Pippidi, director SAR, este de parere ca "apare o supraestimare a votului pentru PSD din cauza ca s-a creat impresia ca PSD este un partid mare si atotputernic. Pur si simplu, repondentilor le este frica sa spuna ca, de fapt, nu voteaza cu PSD. Acest lucru s-a intimplat si la alegerile locale, cind sondajele au fost destul de departe de rezultatul votului. In plus, exista date indirecte de sondare din care se vede ca mult mai multi oameni vor schimbarea decit cei care declara ca vor vota cu partidele din opozitie si mult mai multi spun ca exista o alternativa politica". Mungiu a mai spus ca: "O alta explicatie a dat-o dl Mircea Kivu, presedintele IMAS, intr-o stire Reuters, in care spune ca exista sondaje, unele dintre ele cu alte rezultate, cu Alianta inaintea PSD, dar acestea sint platite de partide, care nu vor sa le faca publice".

Sursa: Evenimentul Zilei

=================

Pliante false despre candidatii la Parlament
 
 
Fluturasii cu informatii despre candidatii cu probleme pe care Coalitia pentru un Parlament curat a inceput sa-i distribuie prin tara circula in paralel cu altii care s-au dovedit a fi falsi.
Fluturasii falsi au exact acelasi format cu originalul dar continutul difera: numele candidatilor considerati controversati au fost schimbate.

Din materialele false lipsesc candidatii PSD si PRM.

Pe fluturasi, in locul persoanelor monitorizate de Coalitia pentru un Parlament curat, considerate a fi controversate, apar candidati ai Aliantei PNL-PD carora li se aduc o serie de acuzatii.

De exemplu, despre Adrian Cioroianu, cap de lista la Senat pentru judetul Timis, se spune ca "este parasutat de la Bucuresti" si ca are tot felul de aventuri amoroase.

Viorel Oancea, candidat la Camera Deputatilor pentru judetul Timis, este acuzat ca i-ar fi ajutat pe tigani sa-si construiasca vestitele palate cu turnulete.

"Caz penal"

La Iasi, Coalitia pentru un Parlament curat nu a apucat sa distribuie proprii fluturasi.

Au aparut insa "fluturasi - pirat", care arata exact precum cei ai Coalitiei si sunt semnati de reprezentantii Coalitiei.

Falsul nu poate fi identificat decat dupa continut: in locul persoanelor considerate controversate, apar candidatii aliantei ANL PD si cei ai PRM carora li se aduc tot felul de acuzatii.

De pe lista lipseste numele candidatilor PSD care, in varianta corecta a Coalitiei, apar.

Intr-un comunicat al Coalitiei pentru un Parlament curat se arata ca acuzatiile in termeni duri si agresivi care se regasesc in fluturasii pirati nu au nici o legatura cu monitorizarea facuta de Coalitie.

Comunicatul mentioneaza, de asemenea, ca astfel de fapte - numite diversiuni - pun sub semnul indoielii corectitudinea alegerilor.

Coalitia a sesizat Parchetele din judetele unde au aparut fluturasi - pirat, cerandu-le sa investigheze aceste cazuri pe care le considera de fals si uz de fals.

Sursa: BBC

=================

Un milion de voturi blocate peste hotare
 
Ministerul de Externe a organizat 142 de centre de vot in 91 de tari, insa foarte multi romani au posibilitatile de vot limitate. Votul electronic, introdus in premiera la referendumul de anul trecut, nici macar nu a fost luat in calcul. Iar celebrele urne mobile, folosite cu sirg la adoptarea Constitutiei, nu mai fac parte, nici ele, din recuzita.

Romanii din statul american Florida nu au decit un singur loc unde sa voteze, si anume in localitatea Hollywood, aflata la circa o ora de mers de metropola Miami. Acest centru de vot a fost anuntat recent prin infiintarea peste noapte a unui consulat onorific si este greu de crezut ca s-a aflat de existenta acestuia in comunitatea romaneasca. Conform estimarilor oficiale americane de acum doi ani, in Florida ar trai in jur de 20.000 de romani. In aceasta directie, site-ul Ambasadei Romaniei din Washington D.C. arata ca 9 procente din romanii din SUA traiesc in Florida, ceea ce ar insemna peste 100.000 de persoane. La aceasta cifra oficiala se adauga categoria pensionarilor sau a muncitorilor zilieri in constructii care, datorita climei calde din timpul iernii in aceasta zona, se deplaseaza spre sudul continentului nord-american.
Nici o urna pe Coasta de Vest a Canadei

Cea mai dramatica situatie este pentru romanii de pe Coasta de Vest a Canadei. Romanii din provinciile de expresie britanica British Columbia si Alberta vor trebui sa zboare cu avionul circa sase ore sau vor merge cu trenul trei zile catre metropolele Toronto, Ottawa si Montreal, unde sint amenajate centre de vot. Potrivit statisticilor, numai in metropola Vancouver din British Columbia ar trai peste 20.000 de romani - conform estimarilor neoficiale chiar 40.000-50.000, iar numarul este in continua crestere in fiecare an datorita emigrarii din Romania si a dezvoltarii economice din aceasta zona in comparatie cu "destinatiile traditionale" de pina acum, provinciile Ontario si Quebec. De asemenea, centre de vot nu exista nici in cele doua metropole din Alberta, Edmonton si Calgary, unde, de asemenea, traieste o importanta comunitate romaneasca. Probleme exista si pe Coasta de Est canadiana. Chiar daca exista trei centre de vot, acestea sint in marile metropole Ottawa, Quebec si Toronto. Romanii din Kingston, de exemplu, au de mers patru ore cu masina spre Ottawa sau Toronto. In Kingston traiesc citeva mii de romani, iar la Universitatea din localitate studiaza numerosi studenti si doctoranzi din tara. Romanii din Hamilton sint poate un pic mai privilegiati. Cei 10.000 de emigranti din Romania au de mers doar o ora cu masina pina in Toronto, cei din Windsor (circa 3.000-5.000) au de mers circa patru ore si jumatate pina la Toronto, iar cei din Kitchner (unde comunitatea romaneasca este cifrata chiar la 30.000 de persoane) si Guelph (citeva mii) au de mers circa trei ore cu masina proprie.
In Europa, organizare la fel de proasta

In Europa, exista mai multe centre de vot, dar si aici situatia nu este nici pe departe satisfacatoare. De exemplu, in Suedia, cei 10.000 de romani care locuiesc in orasul Malmo sau in suburbiile sale nu au prea multe sanse sa voteze. Pot alege sa mearga la Copenhaga, in Danemarca. Este drumul cel mai scurt, circa doua ore, insa trebuie sa plateasca podul peste Marea Baltica, circa 100 de euro. Sau pot merge cu masina aproximativ sase ore pina la G?teborg, unde se afla cel mai apropiat centru de vot din Suedia. Nici macar celebrii capsunari nu stau mai bine. De la fermele unde acestia locuiesc, deplasarea se face destul de greu spre Madrid, Barcelona sau Valencia, unde sint singurele centre de vot din Regatul iberic.
Romani fara posibilitate de vot

In Provincia Castellon, potrivit estimarilor oficiale, ar fi in jur de 30.000 de romani, care nu au nici autoturisme, in comparatie cu conationalii lor din America de Nord, si nici nu pot da citeva zeci de euro pentru un drum cu trenul daca sint in apropierea marilor metropole unde se poate vota. Cel putin in campusurile agricole, statul roman ar fi putut organiza centre de vot. Nici in celelalte tari europene, "acoperirea" comunitatilor romanesti nu este la inaltimea "cererii". In Marea Britanie, singurul centru de votare este la Londra. In Elvetia, exista centre la Berna si Geneva, insa in localitati cu mari comunitati romanesti, cum ar fi Z?rich, Lausanne sau Lugano, acestea nu exista. In Norvegia, singurul centru de vot va functiona in capitala Oslo, dar in nordul Norvegiei mai traiesc citeva mii de romani. In ciuda faptului ca la Bergen si Trondheim exista consultate onorifice, centre de vot nu au fost organizate. In Belgia, singurul centru de vot este la Haga, iar in Belgia - la Bruxelles.

Un sfert de milion de oameni pe un centru de vot

Spania si Italia, cele doua tari care in ultimii au absorbit cei mai multi imigranti din Romania, nu dispun decit de opt centre de vot : Roma, Milano, Bari, Florenta, respectiv Treviso, Madrid, Barcelona si Valencia. Practic, 250.000 de persoane vor trebui sa voteze la fiecare centru organizat de autoritati, daca e sa acceptam statisticile care spun ca in aceste tari ar fi peste doua milioane de romani. Interesant este ca in orase unde exista consulate onorifice si comunitati mari de romani, cum ar fi Torino, nu se va vota. De fapt, lista consulatelor onorifice unde nu se va vota este lunga. De exemplu, nu se va vota la consulatele onorifice din Amsterdam si Rotterdam (Olanda), Z?rich si Lugano (Elvetia), Salzburg si Linz (Austria), Alpen, Bad Kreuznah, Stuttgart, Hamburg si Leipzig (Germania), New Orleans (SUA), Quebec City si Moncton (Canada). O solutie de "tranzitie" ar fi fost organizarea de centre de vot la biserici si asociatii romanesti. In SUA, pe "ultima suta de metri" au fost organizate astfel de centre la Atlanta, Cleveland, San Francisco, Boston, Philadelphia. Insa in Canada si in Europa organizarea votului in acest mod nu a fost permisa. Mai multe organizatii din strainatate au protestat fata de modul cum a fost organizata votarea, insa "vocea" lor nu a fost auzita.
Alte zone neacoperite

In afara de localitatile unde exista consulate onorifice si votul ar fi putut fi organizat, exista localitati din intreaga lume unde traiesc numerosi romani care nu vor putea vota: N?rnberg (peste 10.000 de romani), Dusseldorf (peste 20.000), Frankfurt (peste 20.000), Essen (citeva mii), Augsburg (citeva mii) - Germania, Bruges, Anvers, Liege - citeva mii de romani (Belgia), Manchester (Marea Britanie), Sacramento (circa 5.000), Seattle (circa 5.000), Tampa (2.000), Miami (2.000-4.000), Denver (3.000), Oklahoma ( 1.500-2.500), Pitsburgh (circa 1.000), statul New Jersey (unde traiesc sase la suta din romanii din America, aproximativ 70.000) si alte state din Midwest (SUA), Lyon, Saint Etienne, Grenoble, Lille - circa 20.000 (Franta), Perth (Australia), Auckland (Noua Zeelanda).

Sursa: Cotidianul