Educatia permanenta in U.E.

Comisia Europeana in sprijinul intreprinzatorului privat

Comisia Europeana (C.E.) a publicat, in luna februarie 2006, o comunicare menita sa stimuleze educatia antreprenoriala in Europa. „Agenda Lisabona” relansata in anul 2005, reprezinta punctul de plecare al acelei comunicari, prin obiectivul sau de conservare cu succes a modelului social european. Doza substantiala de utopie a „agendei” este penalizata, insa, de cei mai inalti reprezentanti ai Uniunii Europene, precum Javier Solana, care a rebotezat-o peiorativ „dezastrul Lisabona” .
In mod pragmatic, perpetuarea acestui model necesita o crestere economica mai sustinuta, mai multe societati comerciale noi, mai mult spirit de initiativa si, deci, mai multe intreprinderi mici si mijlocii. Dar cine sa le creeze ? Este nevoie de un minim de educatie pentru a demara o afacere, pentru ca un om in puterea varstei sa se incumete la asumarea riscului propriei afaceri.

Daca asociem asumarea propriei afaceri cu o aventura, atunci prin comunicarea sa, Comisia Europeana vrea sa stimuleze aventurierii, intreprinzatorii care au curajul de a infiinta o noua intreprindere si a risca o investitie. Acesti oameni au nevoie de bani, care pot proveni din propriile economii anterioare, din credite sau granturi, dar au nevoie si de un cadru juridico – institutional stimulator, poate inainte de toate, au nevoie de o bruma de cunostinte despre cum functioneaza o afacere. Aceasta bruma de cunostinte vrea Comisia sa o puna la dispozitia intreprinzatorului privat.

In acest scop, impreuna cu Guvernul Norvegiei, Comisia a organizat o conferinta la Oslo, in perioada 26-27 octombrie 2006, pe tema " Educatia antreprenoriala in Europa – consolidarea mentalitatii de afaceri prin educatie si invatamant ". Structurata pe ateliere de lucru, conferinta a elaborat initiative concrete pentru punerea in practica a recomandarilor C.E. din februarie 2006. Printre aceste recomandari se numara crearea unui fond mai bogat de proiecte si materiale didactice, o mai rapida diseminare a celor mai bune practici si mai multe proiecte public - privat. O alta recomandare a fost aceea de imbinare a invatamantului secundar cu educatia antreprenoriala si de includere in programa invatamantului superior a contactelor cu oameni de afaceri de succes, precizand mai mult scopul final al institutiilor academice.

Lipsa structurilor administrative intermediare, la acea conferinta, devine simptomatica nu numai pentru educatia permanenta in U.E., dar si pentru intreaga Strategie Lisabona. Daca la nivelul institutiilor europene si al actorilor finali (intreprinderile mici si mijlocii) interesul se manifesta prin participarea la diversele initiative si prin actiunile intreprinse, la nivelul de mijloc, cel al statelor membre, cu cateva exceptii remarcabile (Marea Britanie, Danemarca, Suedia), indiferenta si lipsa de preocupare sunt evidente. Norvegia, nemembra a U.E., se remarca si ea in sens pozitiv prin implicarea activa a statului in educatia permanenta. In rest, apatia si retorica mentin cetatenii europeni la un nivel antreprenorial mult sub cel din Statele Unite ale Americii. Fara a sugera necesarmente o corelatie, constat ca exact cele trei vechi state membre ale U.E. care nu au preluat moneda unica europeana (Marea Britanie, Danemarca, Suedia) acorda o mai mare atentie educatiei antreprenoriale.

Intelegand situatia, Comisia Europeana a introdus un nou " program comunitar integrat de educatie permanenta ", cu intrare in vigoare din anul 2007, prin care va sprijini proiectele novatoare de dimensiuni europene, menite sa consolideze atitudinea antreprenoriala si sa activeze contactele intre firme si institutiile de invatamant.  Banii alocati vor proveni de la Fondul Social European.

Conceptul de " educatia permanenta " : clarificari terminologice

Intalnit in engleza cel mai des sub forma " lifelong learning " – LLL, sau in franceza ca "